În urmă cu câțiva ani, un renumit profesor de psihologie judiciară, ca și concluzie la discuțiile cu ministrul de justiție de-atunci, a considerat ineficace prezența psihologilor criminologi în penitenciarele din România. Când ești „unicat” în țară și bine poziționat, știi că poți influența decizii. Important e să le influențezi nu după prietenii sociale ce te ajută să-ți păstrezi funcția, ci cu gândul la deținuți, la umanitatea și inumanitatea din ei, la faptul că unii au greșit „din greșeală” (culpa fără prevedere, de exemplu), iar alții cu intenție și culpă și vinovăție și tot ce mai presupun concepțiile despre vinovăție și recidivă.
Adesea, judecătorii nu trec pragul penitenciarelor. Sau dacă trec, nu se implică mai mult pentru umanizarea condițiilor de detenție ale amărâtului și chiar a coruptului. Comunismul ne-a lăsat, din păcate, opresiunea și caracterul punitiv al pedepsei. Astfel se întâmplă și la nivel de familie, când „bătaia e ruptă din rai” e literă de lege preponderent pentru familiile cu statut rural.
Necesitatea prezenței psihologului criminolog, dar și a criminologului nu este o gogoașă a Psihologiei, Dreptului și/sau a Justiției moderne. Nici măcar a unui grup, mai mult sau mai puțin mânat de interese. Necesitatea psihologiei criminologice în facultățile de Drept și Psihologie din România, dar și a psihologului criminolog și a criminologului în atâtea structuri și instituții cere clarviziune, cercetare științifică de calitate, mult mai puțin copy-paste atitudinal și acea responsabilitate individuală după care atâta lume fuge și, deopotrivă, tânjește.
Statisticile de mai jos puteau fi mult diminuate dacă prin 2005-2006, respectiv 2007-2008 psihologia criminologică ar fi zbârnâit pe la urechile miniștrilor de justiție și ar fi fost consiliați că nu prea are legătură cu psihologia criminalistică, psihologia judiciară sau psihologia juridică. Statul român, prin instituțiile sale de profil, dar și prin multele facultăți de Drept și Psihologie din România au rămas, din nefericire, la un statut „de comerț” în ceea ce înseamnă „forensic psy”. Trist! Realitatea statistică, puternic mediatizată în 2015, ne lovește în moalele capului.
Psihologului criminolog și criminologului le-au venit timpul și în România. Dacă nu oficial, atunci neoficial. Prin prisma statisticilor de mai jos.
http://m.luju.ro/bruxeleza-nu-da-2-lei-pe-cedo-ministrul-justitiei-raluca-pruna-refuza-ideea-legii-gratierii-si-amnistiei-care-ar-putea-pune-capat-conditiilor-inumane-din-inchisori-si-valului-de-condamnari-de-la-cedo-nu-cred-ca-asta-e-prioritatea-realitatea-pe-care-pruna-, accesat online la 22 decembrie 2015
Alin Leș
psiholog
expert, consultant, formator in Criminologie si Stiinte Criminale
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica
Presedinte Filiala Sibiu
©2015. Toate drepturile rezervate
