Aflu că a încetat din viață psihiatrul de renume mondial, academicianul Virgil Enătescu. În top 500 genii la nivel mondial, domnia sa a înființat psihiatria cibernetică și deținea 8 brevete de invenție + 2 certificate de inovator recunoscute internațional. Era admirat și invitat la toate conferințele profesionale cu miză. A fost un arhitect mondial, plin de glorie în străinătate, nu atât cât ar fi meritat în România. Pentru contribuțiile sale naționale și internaționale, cineva ar trebui să facă demersurile necesare pentru ca un spital, o stradă, un centru de sănătate mentală etc., să-i poarte numele.
În cărțile mele are locul său binemeritat, pentru că a știut să fie un mentor, prin lipsă și prezență.
Psihologie criminologică. Periculozitate, sexualitate deviantă, sociopatie versus psihopatie, 2019 | Academicianul Virgil Enătescu, psihiatrul inclus de americani în top 500 genii al secolului al XXI-lea (pagina 30)
Psihologie criminologică. Caiet de documentare și elemente de psihodiagnostic în științele criminale, 2015 | Oameni care modelează oameni. Tranzitoriu exercițiu de recunoaștere (paginile 83-87)
În poză mă aflam la Satu Mare, unde profesa în privat, în cadrul unei clinici. Era în 2013, iar eu mă deplasam special de la Sibiu să mă întâlnesc cu dumnealui. Avea în mâini „Tratat de psihopatologia patimii”, cartea mea la care lucram încă din acea perioadă. M-a asemuit, pentru stil și gândire, cu Jacques Lacan, ceea ce m-a onorat; i-am spus că e prea mult pentru mine, dar știam că, din partea dumnealui, complimentele n-au fost niciodată gratuite. Era mândru că eram oșan, soția dumnealui – Maria – fiind oșancă. „Domnule Leș, vă spun sincer că dacă n-ar fi fost soția mea, Maria, n-aș fi fost unde am ajuns”. Orice om citav la minte prinde ideea și înțelege că sacrificiul suprem e în doi. Admirația noastră a fost reciprocă și sinceră.
Sincere condoleanțe familiei!